Stiri Cultura Lumina 0 2022-01-14
La începutul unui an care stă tot sub semnul crizei sanitare, Ziua Culturii Naționale, sărbătorită în România pe 15 ianuarie, constituie  și cadrul câtorva manifestări dedicate publicului de mâine. Asemenea celor organizate pentru publicul larg sau publicului de specialitate și desfășurate în cadrul legal determinat de restricțiile generate de pandemia COVID-19, și manifestările pentru publicul cel mic stau sub semnul restricțiilor. Și totuși, sâmbătă, 15 decembrie, Ziua Culturii Naționale își îndreaptă atenția nu doar spre trecut, ci și spre viitor, propunând manifestări pentru publicul în formare. În contextul disipării și hibridizării identităților naționale în era globalizării, când prezentul rescrie asiduu trecutul, Ziua Culturii Naționale poate reprezenta, așa cum propuneau și inițiatorii ei, și un moment de reflecție asupra viitorului. Astfel, atent la publicul de mâine, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din capitală le oferă intrare gratuită vizitatorilor sâmbătă, 15 ianuarie, între orele 10.00 și 18.00, la expunerea permanentă a muzeului și la expoziţia temporară „Moon Impact – A Geological Story”. Cu aceazsă ocazie, vizitatorii vor putea descoperi o parte din patrimoniul ştiinţific impresionant al muzeului: aproximativ 2 milioane exemplare de nevertebrate şi vertebrate (actuale şi fosile) provenind din România şi din diverse zone geografice, care fac din Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” un adevărat „jurnal” al biodiversităţii planetei, reprezentând cea mai importantă sursă de documentare pentru cercetarea zoologică românească, anunță organizatorii. De asemenea, copiii pot participa și la atelierele online „Graţia lebedelor”, desfăşurate pe platforma Zoom. La Teatrul Țăndărică din centrul Bucureștiului, micuții sunt așteptați sâmbătă, 15 ianuarie, la ora 10.00, dar și la ora 12.00, la două reprezentații ale spectacolului „Salvați-l pe Moș Crăciun” de Decebal Marin, care semnează scenariul și regia. Iar duminică, 16 ianuarie, la ora 10.00 și la ora 12.00, spectatorii pot vedea „Omul de zăpadă care voia să întâlnească soarele” de Matei Vișniec. Textul scris de cel mai jucat dramaturg român al momentului și muzica lui Cari Tibor conturează un poem despre speranță, oferit spectatorilor într-o lume care are nevoie să-și retraseze identitatea și să-și găsească motive de speranță. Ziua Culturii Naţionale a fost marcată prima dată pe 15 ianuarie 2011. Data la care se sărbătoreşte această zi este data naşterii poetului naţional, Mihai Eminescu (1850-1889). Pe 16 noiembrie 2010, Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege care hotâra ca ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naţionale, act normativ ce a întrunit 175 de voturi favorabile, 1 împotrivă şi 2 abţineri. „Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional”, se explica în expunerea de motive semnată de inițiatori. Aceștia din urmă au fost 50 de deputaţi şi senatori PSD, precum și liberalul Mircea Diaconu. Pe 6 decembrie 2010 s-a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie ca fiind Ziua Culturii Naţionale, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în „Monitorul Oficial”, nr. 831, din 13 decembrie 2010.