Volumul „Autobiografie”, publicat în premieră în România la centenarul nașterii lui Franco Zeffirelli
Volumul „Autobiografie” de Franco Zeffirelli apare pentru prima dată în limba română în 2023, anul în care se sărbătoresc 100 de ani de la nașterea celebrului creator de operă, film și teatru.
Ediția este realizată în cadrul proiectului BIBLIOTECA DE ARTĂ, derulat de Centrul Cultural LUMINA.
În anul în care, pe lângă centenarul Maria Callas, s-a sărbătorit în egală măsură centenarul nașterii lui Franco Zeffirelli, opera cunoscutului creator revenind în prim-plan prin numeroase manifestări în Italia, multe dintre ele desfășurate la Florența, orașul său natal, Centrul Cultural LUMINA a realizat în premieră ediția în limba română a unui volum de memorialistică de o certă valoare pentru orice cititor preocupat și pasionat de arta spectacolului din secolul XX.
„De-abia după ce m-am hotărât să accept ideea că sunt mai degrabă povestitor de întâmplări decât scriitor, am putut să reflectez la ideea de a scrie o autobiografie. Dar cum să-mi «povestesc» viața?”
Povestea scrisă de regizorul Franco Zeffirelli cuprinde aproape un întreg secol. Acest drum spectaculos înseamnă războaie, lupte, revelații și, mai ales, iubiri. Mai presus de toate, iubirea pentru operă, teatru și film. În aceste pagini confesive, în care îi vedem pe Luchino Visconti, Maria Callas, Coco Chanel, Laurence Olivier, Anna Magnani, Richard Burton, Elizabeth Taylor sau Salvador Dalí, prinde viață spiritul unei epoci spectaculoase, după care în artă nimic n-a mai fost la fel.
Franco Zeffirelli (1923–2019), regizor italian de operă, teatru și film, scenograf, producător. Este considerat unul dintre cei mai importanți artiști ai epocii postbelice, autor al unor creații memorabile.
Și-a petrecut copilăria la Florența, unde a și absolvit Accademia di Belle Arti în 1941. A studiat arta și arhitectura la universitatea din oraș. În Al Doilea Război Mondial a luptat de partea partizanilor, după care a devenit interpretul Gărzilor Scoțiene. După război și-a continuat studiile, devenind interesat de teatru. Faptul că l-a cunoscut pe marele regizor italian Luchino Visconti, al cărui asistent a devenit, a fost hotărâtor pentru evoluția sa.
Ca regizor de operă, s-a impus în anii ʼ50, când a realizat spectacole rămase în istorie, iar opera avea să-i aducă succese extraordinare toată viața. Un capitol special a fost colaborarea cu Maria Callas, cei doi artiști lăsând în urmă performanțe unice, printre care Tosca la Royal Opera House în 1964, an din care datează și celebra montare cu Norma, ultima mare creație a Mariei Callas, la Opera din Paris. A fost, de asemenea, regizorul care a lansat-o pe renumita soprană Joan Sutherland. La Metropolitan Opera din New York a montat Turandot, Tosca, Don Giovanni etc.
Primul film pe care l-a regizat, în 1967, a fost Îmblânzirea scorpiei, cu Elizabeth Taylor și Richard Burton, iar consacrarea a venit un an mai târziu, odată cu lansarea peliculei Romeo și Julieta. După alte câteva creații cinematografice, a urmat fenomenul Iisus din Nazaret (1977), o miniserie care a depășit toate recordurile de audiență și a intrat în istoria filmului. Au urmat alte creații, printre care Hamlet (1990), Jane Eyre (1996), La ceai cu Mussolini (1999), Callas Forever (2002).
Recompensat în decursul lungii sale cariere cu numeroase premii și distincții, printre care Tony, BAFTA, Globul de Aur, a primit Globul de Cristal pentru întreaga sa contribuție la cinematografia lumii la Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary. În 2004, regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii i-a conferit titlul de cavaler.
„Autobiografie” este al unsprezecelea volum publicat în cadrul proiectului BIBLIOTECE DE ARTE, derulat de Centrul Cultural LUMINA din anul 2019. Până acum în cadrul proiectului au apărut următoarele lucrări: „Istoria costumului feminin din Evul Mediu până astăzi” de Georges Vigarello (2019), „Opere” de Georg Büchner (2019), „Viața mea” de Isadora Duncan (2019), „Întoarceri în timp. Memorii” de Arthur Miller (2020), „Pentru un teatru al umanului” de Giorgio Strehler (2020), „Despre actorie” de Laurence Olivier (2021), „O istorie a circului” de Pascal Jacob (2021), „Zboruri de legătură. Rémy Charest în dialog cu Robert Lepage” (2022), „Viața mea dublă. Memorii” de Sarah Bernhardt” (2022), „Teatrul, serviciu public și alte texte” de Jean Vilar (2023).